COVID-19

COVID-19 – STIRE INFORMATIVA

 

Infecția cu virusul nCoV poate fi ușoară, moderată sau severă; acesta din urmă include o pneumonie atipică severă, sindromul de detresă respiratorie acuta (SDRA). Pacienții cu infecție virală ușoară a căilor respiratoare superioare pot avea simptome nespecifice precum febră, tuse, dureri în gât, congestie nazală, stare de rău general, cefalee, mialgie. În cazuri severe apare o pneumonie severă cu febră (>38° C), tuse, tahipnee (> 30 respirații/min.), cianoză, detresă respiratorie acută (respirație stertoroasă, dispnee) cu o mortalitate crescută. Într-un studiu din China a 41 de pacienți internați într-un spital din Wuhan cu infecție cu virusul nCoV simptomele obișnuite la debutul bolii au fost febra (98%), tusea uscată (76%) și mialgia sau astenia (44%); simptome mai puțin frecvente au fost eliminarea de spută (28%), cefaleea (8%), hemoptizia (5%) și diareea (3%). Dispneea a apărut la 55% din 40 de pacienți (în medie la 8 zile de la debutul bolii). 63% din 41 de pacienți au avut limfopenie. La toți pacienții la examenul CT toracic s-a găsit pneumonie cu leziuni atipice. Complicațiile au fost sindromul de detresă respiratorie acută (29%), viremie ARN (15%), insuficiența cardiacă acută (12%) și infecția secundară (10%). 13 (32%) pacienți au fost internați într-o unitate de terapie intensivă și șase (15%) au murit.

 

^Referinte:

^{WHO – World health organization}

^{Huang C, Wang  Y.,Li X., Ren L., Zao J. , Hu I. – Clinical feauters of patients infected with 2019 novel corona virus in Wuhan, China.- 24 January 2020}

 

Sursa primară a infecției nu este cunoscută (probabil contact cu animale infectate de lilieci). Se presupune că transmiterea este similară cu cea a MERS-CoV și SARS, pe cale respiratorie, prin picături de secreție nazofaringiană (picături Flügge), produse când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește și prin contact direct sau indirect cu secrețiile nazofaringiene de la o persoană infectată depuse pe mâini sau pe suprafețe (mese, birouri, îmbrăcăminte etc.) în caz dacă se atinge cu mâna ochii, nasul său gura. Transmiterea este posibilă și când are loc contactul direct cu fluidele (sânge, materii fecale, urină, salivă, spermă) de la o persoană infectată. Virusul se transmite ușor de la un om la altul. Boala apare la persoane care au avut contact apropiat cu un caz confirmat sau probabil de COVID-19 sau au avut istoric de călătorie în zonele afectate (din China, Italia etc.) în perioada de 14 zile anterioare debutului simptomelor.

 

 

 

COVID-19 – STIRE INFORMATIVA

 

Transmiterea bolilor in cabinetul stomatologic. Protocol de sterilizare si dezinfectie

In termeni medicali transmiterea bolilor reprezinta trecerea unui agent patogen capabil sa produca imbolnavire de la o gazda  la alta persoana  indiferent daca persoana respectiva era infectata anterior sau nu.

Transmiterea microorganismelor se poate realiza prin doua modalitati: direct si indirect. Transmiterea directa se poate realiza:

1. Pe cale aeriana prin stranut, tuse

-aerosoli care stau in aer perioade lungi de timp si care permit infectarea chiar si dupa ce gazda paraseste incapera si se realizeaza prin particule de dimensiuni foarte mici (<5 microni)

-infectie prin picaturi Flügge care se realizeaza doar in prezenta gazdei si presupune transmiterea prin intermediul unor particule de dimensiuni mai mari(>5 microni)

1. Contact direct cu o persoana infectata(prin atingere)
2. Transmitere fecal-orala uzual prin intermediul unei igiene deficitare a mainilor, mancare contaminata sau sursa de apa contaminata.

Transmiterea prin metoda indirecta se realizeaza uzual prin intermediul unui alt organism(denumit vector) sau prin intermediul unei gazde intermediare.

Scopul eliminarii microorganismelor este acela de a preveni contaminarea pacientilor cat si a personalului medical. Introducerea unui microorganism in corpul uman (contaminarea) nu duce obligatoriu la imbolnavire (infectare) dar acest lucru depunde de o serie de factori precum:

-virulenta microorganismului (ablitatea de a pacali mijloacele de aparare ale organismului)

-doza de contaminare (numarul de microorganisme care au fost inoculate)

-poarta de intrare (cu sanse mici, moderate si mari de infectare reprezentata de tegument integru, leziune sau contact direct cu sangele prin intepare)

-stare generala de functionare a sistemului imunitar

-existenta imunitatii la microorganismul respectiv capatata in urma unui contact anterior cu patogenul respectiv

Prin nerespectarea unui protocol strict privind sterilizarea instrumentarul si dezinfectia cabinetului stomatologic o serie de infectii precum Hepatita B sau C, HIV,tuberculoza si multe altele pot fi transmise in urma practicii medicale atat personalului medical cat si pacientului.

Inainte de toate controlul transmiterii infectiilor, respectarea stricta a protocolului de sterilizare si dezinfectia riguroasa trebuie sa reprezinte o prioritate in orice unitate medicala.

Precautii standard care trebuie respectate:

1. Igienizarea mainilor reprezinta cea mai importanta masura de prevenire a transmiterii infectiilor. Corect se realizeaza folosind apa si sapun respectand indicatiile producatorilor pentru toate produsele de igiena. Trebuie sa se realizeze riguros pe o perioada de minim 20 de secunde pentru o curatare eficienta.
2. Echipamentul de protectie al personalului trebuie folosit obligatoriu la orice contact cu pacientul. Acesta include uniforma medicala, manusi chirurgicale, protectie pentru gura si nas (masca chirurgicala) si ochi (ochelari de protectie). O atentie sporita trebuie acordata metodei de aplicare a fiecariu element al echipamentului de protectie astfel incat sa nu se produca contaminarea acestora precum si la indepartarea lor pentru a se preveni contaminarea personalului medical. Orice reziduu biologic prezent pe oricare dintre echipamentele de protectie folosite impune schimbarea lui obligatorie. in timpul utilizarii echipamentului de protectie trebuie luate o serie de masuri pentru prevenirea contaminarii incrucisate care presupune:

-evitarea atingerii fetei cu mainile

-limitarea atingerii suprafetelor (orice actiune care presupune atingerea unei suprafete nesterile impune inlaturarea manusii urmata de aplicarea uneia noi)

-la parasirea spatiului de lucru se impune inlaturarea echipamentului de protectie

-inainte si dupa fiecare pacient igienizarea mainilor este obligatorie.

3.Prevenirea transmiterii infectiilor respiratorii prin respectarea unui set de reguli in cadrul unitatii medicale:

-acoperirea gurii/nasului in cazul stranutului sau tusei

-utilizarea servetelelor puse la dispozitie

-dupa orice contact al mainilor cu secretii respiratorii de recomanda igienizarea acestora

-oferirea unei masti pacientilor care prezinta semne de infectii respiratorii si purtarea acesteia pana la intrarea in sala de tratament

4.  Atentie sporita la manevrarea instrumentelor ascutite pentru evitarea taierii/inteparii si aruncarea acestora dupa folosire in recipiente special concepute.

Dupa tratarea oricarui pacient dezinfectarea cabinetului este o masura obligatorie care are ca scop eliminarea incarcaturii microbiene din mediu si de pe suprafetele zonei de lucru si adiacente acestia. Curatarea suprafetelor precede intotdeauna dezinfectia si asigura eliminarea unui numar mare de microorganisme. Dezinfectia este un proces mai putin letal decat sterilizarea dar urmareste inactivarea majoritatii microorganismelor patogene(exceptie fac sporii baterieni care pot si inactivati doar in urma procesului de sterilizare). Curatarea si dezinfectia de axeaza in principal pe eliminarea incarcaturii microbiene de la nivelul zonelor care sunt cele mai susceptibile a fi contaminate cu sange sau fluide provenite de la pacient.

Aceste zone sunt reprezentate de suprafete care sunt frecvent atinse de personalul medical in cursul exercitarii actului medical precum manerele lampii, butoanele unitului, furtunul pieselor dar si zona pacientului reprezentata de scaunul unitului dentar, tavita, scuipatorea.

Dezinfectarea trebuie realizata cu substante special destinate acestiu scop cu spectru larg de actiune si utilizate in conformitate cu indicatiile producatorului privind dilutia substantei, timpul de actiune, modul de utilizare si depozitare. De asemenea pentru asigurarea unui mediu cu o concentratie cat mai mica de microorganisme patogene curatarea podelelor, dulapurilor, geamurilor si a celorlalte suprafete ale unitatii medicale e necesar sa se realizeze la intevale de timp cat mai mici si folosind substante adecvate.

Dupa orice act medical urmeaza o serie de proceduri care sa asigure asepsia si antisepsia. Instrumentarul medical se imparte in 2 categorii: instrumentar si materiale de unica folosinta si instrumentar si materiale reutilizabile. In cazul instrumentarului si materialelor de unica folosita acestea se arunca dupa utilizare in recipiente speciale marcate corespunzator.

In cazul instrumentarului si a materialelor reutilizabile un intreg protocol trebuie respectat pentru asigurarea sterilitatii si refolosirii lui in conditii de siguranta.

Prima etapa a sterilizarii este reprezentata de pre-dezinfectie (decontaminare) care urmareste reducerea incarcaturii microbiene a instrumentarului, protejarea personalului pentru manipularea ulterioara si usureaza etapele ulterioare ale sterilizarii. Presupune imersia instrumentrului utilizat si contaminat intr-un recipient ce contine un produs dezinfectant-detergent schimbat zilnic sau la nevoie(daca incarcatura microbiana este una semnificativa) respectandu-se indicatiile producatorului privind concentratia dezinfectantului folosit, timpul de actiune si valabilitatea.

Urmatoarea etapa presupune clatirea instrumentarului sub jet continuu de apa.

A treia etapa este reprezentata de curatarea instrumentarului ce urmareste indepartarea oricaror urme de reziduri biologice ce pot ramane aderente de suprafete chiar si dupa imersia acestora in dezinfectant. In cazul curatarii manuale se foloseste dezinfectant-detergent si bureti/periute speciale si este obligatorie folosirea metodelor de protectie(manusi, masca, ochelari de protectie) de catre personalul medical care manevreaza intrumentarul.

Curatarea instrumentarului este urmata de clatirea finala si uscarea-inspectia care se realizeaza cu ajutotul unor prosoape curate special destinate acestiu scop, jet de aer comprimat sau masini de uscare.

Inaintea de ultimul pas al protocolului este necesara ambalarea in vederea sterilizarii in pungi de hartie-plastic speciale urmata apoi de sterilizarea propriu-zisa realizata in dispozitive speciale denumite autoclav care realizeaza o sterilizare cu abur sub presiune la temperaturi mari (121-134 grade Celsius)

Daca toate aceste masuri sunt respectate cu strictete si aplicate conform este prevenita o contaminare incrucisata ce poate viza atat personalul medical cat si pacientii care pot transmite mai departe diverse boli. Importanta combaterii transmiterii bolilor in unitatile medicale este una vitala si trebuie sa reprezinte o prioritate.

COVID-19

dr. CRISTINA MANEA – medic dentist generalist

dr. LAURA OLARIU –medic specialist implantologie dentara

Bibliografie

1. Routes of transmission of diseases in dental practice-W.H. van Palenstein Helderman
2. Summary of Infection Prevention Practices in Dental Settings (www.cdc.gov/oralhealth/infectioncontrol/pdf/safe-care2.pdf)
3. Protocol de dezinfectie si sterilizare a instrumentarului stomatologic reutilizabil (dsp)